{"id":7,"date":"2023-01-24T16:41:39","date_gmt":"2023-01-24T22:41:39","guid":{"rendered":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/?page_id=7"},"modified":"2023-01-24T18:30:59","modified_gmt":"2023-01-25T00:30:59","slug":"cronologie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/","title":{"rendered":"Mihai Eminescu Cronologie"},"content":{"rendered":"

1850 <\/b><\/i><\/span><\/p>\n

\"Casa
(Casa de la Ipotesti, locul copilariei. Fotografie de \u00eenceputul secolului al xx-lea)<\/b><\/i><\/figcaption><\/figure>\n

S<\/span>e naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor. <\/span><\/p>\n

Familia sporeste repede si se nasc, \u00eenaintea poetului, Serban (1841), Nicolae (1843), Gheorghe (1844), Ruxandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848), iar dupa el, Aglaia (1852), Harieta (1854), Matei (1856), Vasile (?). Mor \u00eenainte de a iesi din copilarie Ruxandra, Maria si Vasile. Caminarul, om cu dragoste de carte, \u00eesi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, \u00een Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian. <\/span><\/p>\n

1858-1860 <\/b><\/i><\/span><\/p>\n

S<\/span>e \u00eenscrie \u00een octombrie 1858 \u00een clasa a <\/span>III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a \u00een anul scolar 1859\/1860.
\nNu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil \u00eentr-un pension particular. Are ca \u00eenvatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, \u00eenvatatorii sai participa la viata culturala si \u00eentocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la \u00eenvatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de \u00eenvatatorii sai si nu-i evoca \u00een scrierile sale<\/span>. <\/span><\/p>\n

1860-1863 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

S<\/span>e \u00eenscrie \u00een septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, \u00eenfiintat \u00een 1808, singura institutie de \u00eenvatamant liceal la acea data \u00een Bucovina anexata de Imperiul habsburgic \u00een 1775. Se impune \u00een cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate \u00een procesul de \u00eenvatam\u00e2nt. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, \u00eentocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se \u00eenfiinteaza si o catedra de rom\u00e2na, destul de t\u00e2rziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu rom\u00e2nesc, \u00een patru tomuri, tiparit la Viena \u00eentre 1862 si 1865, cea dint\u00e2i istorie a literaturii rom\u00e2ne \u00een texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la \u00eenvatatura. Nu are nota la rom\u00e2na pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit \u00een istoria bisericii ortodoxe rom\u00e2ne. Se \u00eenscrie \u00een septembrie 1861 \u00een clasa a II-a si are profesor de rom\u00e2na pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, \u00een am\u00e2ndoua semestrele, cu note maxime la rom\u00e2na. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe am\u00e2ndoua semestrele, la matematica. Mai t\u00e2rziu va marturisi ca \u00eendepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se \u00eenscrie \u00een septembrie 1862 din nou \u00een clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata \u00een catalog, ca “privatist” (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera \u00eei da la rom\u00e2na calificativul “vorz glich” (eminent). <\/span><\/p>\n

Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu \u00eensusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti \u00eenfiintat \u00een 1872. Inceteaza din viata Ilie, \u00een 28 decembrie \u00een Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se \u00eenscrie \u00een septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.<\/span><\/p>\n

1864-1865 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

D<\/span>emersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt \u00eencununate de succes. Se angajeaza \u00een noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani “scriitor al cancelariei sale”. Face corespondenta si \u00eentocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care \u00eel numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia \u00een 5 martie 1865 si o motiveaza prin “dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina”. Destinul \u00eel va conduce pe alte drumuri. <\/span><\/p>\n

1866 <\/b><\/i><\/span><\/p>\n

I<\/span>nceteaza din viata la Cernauti \u00een 12\/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale \u00een Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, \u00eentocmeste \u00eempreuna cu c\u00e2tiva elevi o brosura omagiala Lacramioarele \u00eenvataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat \u00eentr-a 12\/24 ianuarie 1866; este difuzata \u00een timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica \u00een germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este \u00een poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o \u00eentituleaza editorii “geniul mare al desteptarii” Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la \u00eent\u00e2ia poezie. <\/span>Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia “De-as avea”, care se publica \u00een numarul din 25 februarie\/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o \u00eensoteste cu o nota redactionala. <\/span><\/p>\n

\"\"
Centrul orasului Cernauti, la jumatatea veacului al XIX-lea<\/figcaption><\/figure>\n

“Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele \u00eencercari poetice ne-a surprins placut.” Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici \u00eenainte. O familie cu numele Eminescu se afla \u00een comuna Lupu, de l\u00e2nga Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde \u00een aprilie-octombrie prima calatorie \u00een Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il \u00eensoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra \u00een Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde \u00eei scrie lui Iosif Vulcan ca se afla \u00een drum spre Blaj. La sf\u00e2rsitul lui mai ajunge la T\u00e2rgu-Mures, \u00eei cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc \u00eempreuna p\u00e2na la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile \u00een orasul de pe T\u00e2rnave.<\/p>\n

 <\/p>\n

Avem \u00een aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica \u00een Familia “O calarire \u00een zori” (15\/27 mai), “Din strainatate” (17\/29 iulie), “La Bucovina” (16\/26 august), “Speranta” (11\/23 septembrie), “Misterele noptii” (16\/28 octombrie), iar \u00een “Umoristul” (29 septembrie\/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan “Asta vreau dragul meu”, sub forma de cuplet. Incepe publicarea “novelei svedice” a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) “Lantul de aur”, pe care o traduce din germana. Tot acum str\u00e2nge material pentru romanul “Geniu pustiu”, pe care \u00eel elaboreaza \u00een perioada preuniversitara si ram\u00e2ne \u00een manuscris. Calatoria lui Eminescu \u00een Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea \u00een alta v\u00e2rsta.<\/span><\/p>\n

1867-1868 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

\"\"
Caseta de machiaj din perioada turneelor teatrale si placuta de pe capac cu monograma<\/figcaption><\/figure>\n

Este \u00een trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si \u00eentocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza “Iorgu Caragiale si asociatii sai”. Din trupa lui Iorgu Caragiale trece \u00een cea a lui Mihail Pascaly, care \u00eel angajeaza ca “sufleur II si copist”. In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se \u00eencredinteaza si interpretarea unor roluri mai mici. Insoteste trupa lui Mihail Pascaly \u00een turneul pe care \u00eel \u00eentreprinde \u00een Transilvania \u00een mai-august 1868. Da reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica \u00een Familia poezia “Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Rom\u00e2nie” (2\/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale \u00eenchinate patriei, “La Heliade” (18\/30 iunie 1867), evocare a personalitatii “batr\u00e2nului bard” care si trimite la “Ieremiada” lui Schiller. Viata \u00een mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot \u00een Familia, “La o artista” (18\/30 august 1868) si “Amorul unei marmure” (19 septembrie\/1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 – 1869. Traduce la initiativa lui Mihail Pascaly tratatul lui Heinrich Theodor R\u00f6tscher: “Die Kunst der drammatische Darstellung”; pregateste textul pentru tipar; ram\u00e2ne \u00een manuscrise. <\/span>Lucrare fundamentala, \u00eel familiarizeaza cu estetica teatrala si \u00eel introduce \u00een literatura universala.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

1869 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

P<\/span>ublica \u00een Familia poeziile “Junii corupti” (31 ianuarie\/11 februarie), \u00eenrudita cu “Geniu pustiu” prin evocarea atmosferei revolutionare si “Amicului F. I.” (30 martie\/11 aprilie) \u00eenchinata lui Filimon Ilea, cu care se \u00eemprieteneste la Blaj \u00een 1866, mai t\u00e2rziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. <\/span>Se \u00eenfiinteaza la Bucuresti, \u00een 1 aprilie, Cercul Literar “Orientul”, cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista “Albina Pindului”, orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.<\/span>Face parte din colectivul \u00eensarcinat sa culeaga folclor \u00een Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica \u00eentr-o foaie volanta \u00eendoliata, \u00een aprilie, oda funebra, <\/span>“La moartea principelui Stirbey”, \u00eencetat din viata la Nisa, \u00een 1\/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va \u00eent\u00e2lni si mai t\u00e2rziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele \u00een articolele de la Timpul, un deceniu mai t\u00e2rziu. Se \u00eenscrie \u00een 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca “ausserordentlich” (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se \u00eenscrie \u00een 20 octombrie \u00een Societatea Literara Sociala “Rom\u00e2nia”, \u00eenfiintata \u00een 1867; iar \u00een 23 octombrie si \u00een Societatea Literara Stiintifica a rom\u00e2nilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.<\/span><\/p>\n

1870 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

F<\/span>recventeaza \u00een semestrul de iarna 1869\/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere \u00een filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica \u00een ziarul Albina \u00een doua numere din 7\/19 si 9\/21 articolul “O scriere critica”. Ia apararea lui Aron Pumnul \u00eempotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, “Putine cuvinte despre coruperea limbii rom\u00e2ne \u00een Bucovina” tiparita la Cernauti \u00een 1869 arat\u00e2nd ca meritul profesorului cernautean sta \u00een faptul ca da “consistenta si constiinta nationala maselor”si face din ele “o natiune”. Publica \u00een Familia \u00een 18\/30 ianuarie articolul “Repertoriul nostru teatral”, examinare critica a productiei rom\u00e2nesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa \u00een publicistica culturala. Publica \u00een Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: “Sa facem un congres”, (5\/17 aprilie), “\ufffdn unire e taria”(10\/22 aprilie) si “Echilibrul” (22 aprilie\/4 mai, 29 aprilie\/11 iunie); \u00een care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si \u00eel califica “o fictiune diplomatica”. Justitia ungara \u00eei intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sf\u00e2rsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea \u00een publicistica politica. O delegatie de studenti rom\u00e2ni din Viena \u00eentre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din D\ufffdbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca \u00eent\u00e2lnirea \u00een amintirile sale. Isi \u00eencepe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia “Venere si Madona” (15 aprilie), careia \u00eei urmeaza “Epigonii” (15 august) si proza “Fat-Frumos din lacrima”(1\/15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.<\/span><\/span><\/p>\n

1871 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

A<\/span>glaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti \u00een 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor \u00een Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de mica, Georg si Ioan. Publica \u00een Convorbiri literare \u00een 1 martie poezia “Mortua est”; a treia poezie dupa “Venere si Madona” si “Epigonii”; si retine atentia lui Maiorescu care \u00eei recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara “Rom\u00e2nia juna” din Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de “Rom\u00e2nia juna”, se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii rom\u00e2ni de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar. Programata pentru august 1870 se am\u00e2na din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotar\u00e2re \u00eentr-un articol, “Notita asupra proiectatei \u00eentruniri la morm\u00e2ntul lui Stefan cel Mare la Putna”, publicat \u00een Convorbiri literare \u00een 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile rom\u00e2nesti participa si personalitati ale vietii culturale rom\u00e2nesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu \u00eesi tine lucrarile dupa festivitate \u00een 16\/28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se \u00eenscrie \u00een octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si \u00eesi \u00eentrerupe studiile \u00een timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc.<\/span><\/span><\/p>\n

1872<\/span><\/strong><\/em><\/div>\n
\"\"
Universitatea din Viena<\/figcaption><\/figure>\n

Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena \u00een semestrul de iarna 1871\/1872 si semestrul de vara 1872. Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering, drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart, statistica, Ernst Br\u00fccke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze.<\/p>\n

Participa \u00een septembrie, pentru prima oara, la sedintele “Junimii” iesene; unde citeste nuvela “Sarmanul Dionis” si poeziile “Egipetul”, “Inger si demon” si “Floare albastra”. Publica \u00een Convorbiri literare \u00een 1 octombrie “Egipetul”, fragment din “Panorama desertaciunilor”, poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane.
\nPublica \u00een Convorbiri literare \u00een 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela “Sarmanul Dionis”. Epocii studiilor vieneze apartin \u00eensemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase \u00een manuscris.
\nLa \u00eendemnul lui Maiorescu se \u00eenscrie \u00een 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste c\u00e2teva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului.
\n<\/span><\/div>\n

1873 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

A<\/span>udiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin \u00een semestrul de iarna 1872\/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873\/1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen D\u00fchring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine D\u00fchring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de “psihologia popoarelor”, disciplina \u00eentemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus \u00een 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind “psihologia popoarelor”.
\nGheorghe, fratele mai mare, locotenent \u00een armata rom\u00e2na este pus \u00een disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti \u00een 21 septembrie.<\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

1874
\n<\/i><\/b><\/span><\/p>\n

C<\/span>orespondenta \u00een germana cu T.Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, \u00eencepe traducerea tratatului lui Kant, “Critica ratiunii pure”; si am\u00e2na astfel sustinerea doctoratului la Berlin opt\u00e2nd pentru Jena, pretext fata de Maiorescu pentru \u00eentreruperea studiilor universitare.
\nCalatorie \u00een august \u00een K\u00f6nigsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; investigatii \u00een arhive; necesitatea unei pregatiri \u00een slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ram\u00e2ne \u00een manuscris.
\nConsiliul de Ministri \u00eel numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu \u00eencepere din 10 septembrie, post \u00een care va desfasura o sustinuta activitate pentru \u00eembogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris rom\u00e2nesc.<\/span><\/span><\/p>\n

\"\"
Universitatea Humboldt din Berlin, infiintata in anul 1810<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

Delegat \u00een comisii formate din profesori universitari si din \u00eenvatam\u00e2ntul mediu sa asiste la examene la institutiile de \u00eenvatam\u00e2nt iesene.
\nIi raspunde Veronicai Micle \u00een noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare.
\nInceteaza din viata la Berlin, \u00een 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, M\u00fcnchen si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sf\u00e2rseste tragic \u00een plina ascensiune intelectuala.
\nColaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia “Imparat si proletar”, prima versiune a poemului “Umbre pe p\u00e2nza vremii”.
\n<\/span><\/p>\n

1875 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

\"\"
Raluca Eminescu- mama poetului<\/figcaption><\/figure>\n

Corespondenta cu F. A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care propune introducerea de noi articole, neacceptata de editor.
\nEste \u00eenlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi \u00een 1 iulie si numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui.
\nDimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita trimiterea sa \u00een judecata pentru nereguli \u00een gestiunea bibliotecii dar acuzatiile se dovedesc ne\u00eentemeiate si instanta dispune sistarea urmaririi.
\nActivitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea personalului didactic, conferinte cu \u00eenvatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste \u00eemprejurari \u00eel cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), \u00eenvatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, \u00eenceputul legendarei lor prietenii. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice \u00een 19 iulie Tabloul general de organizare a scoalelor rurale din judetul Iasi; un adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea datelor, iar \u00een 5 septembrie Tabloul general pentru organizarea scoalelor rurale din judetul Vaslui. Il \u00eensoteste cu mai multe anexe, o mica monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele doua Tablouri… sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice \u00eentocmita de Ioan Slavici cu o prefata de M. Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai t\u00e2rziu Bucovina) la Imperiul habsburgic \u00een 1775.
\n<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

1876 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

Tine \u00een 1 martie \u00een cadrul Prelectiunilor populare, organizate de “Junimea” ieseana conferinta Influenta austriaca asupra rom\u00e2nilor din Principate; expunere teoretica \u00een care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o publica sub forma de studiu \u00een Convorbiri literare \u00een 1 august.
\nContinua activitatea ca revizor scolar si critica organele administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural.
\nTrimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice \u00een 4 mai o replica drastica privind modul \u00een care nu-si facea datoria.
\nConsiliul Permanent propune \u00een 18 mai destituirea sa din postul de revizor scolar.
\nEste redactor la Curierul de Iasi cu \u00eencepere din 19 mai; si \u00eesi schimba statutul \u00een ziarist profesionist; ocupatia convenea si personalitatii sale.
\nFoaie oficiala, Curierul de Iasi \u00eencepe sa apara \u00een 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata; “Partii neoficiale” i se rezerva o singura pagina.
\nPublica informatii din razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala ieseana, prezentari de carti si ziare; “pagina neoficiala” ia aspect de publicatie enciclopedica.
\nSe stinge din viata la Ipotesti \u00een 13 august Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este \u00eenmorm\u00e2ntata l\u00e2nga biserica ctitorita de caminar si de ea.
\nPublica \u00een foiletonul Curierului de Iasi schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si \u00een Convorbiri literare poeziile: Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin (file din poveste) (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie).<\/span><\/span><\/div>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

1877<\/span>
\n<\/i><\/b><\/span><\/p>\n

Prezinta \u00een 5 ianuarie \u00een Colectorul literar pentru ambele sexe, care apare la Piatra Neamt; unde subliniaza importanta publicatiilor provinciale \u00een valorificarea creatiei populare.
\nInformeaza cititorii \u00een 29 aprilie despre bombardarea Calafatului de artileria turceasca, act pe care \u00eel considera drept o agresiune. si exprima convingerea ca armata rom\u00e2na va juca un rol important \u00een razboiul din Balcani.
\nInformeaza cititorii \u00een 11 si 13 mai despre declararea independentei de guvernul rom\u00e2n. <\/span> Deschide cu articolul [ “O recenziune…”] publicat \u00een Convorbiri literare \u00een 1 august polemica cu G. Zotu \u00een apararea “Logicii lui Maiorescu” acuzat de plagiat; pe care o continua cu “Observatii critice”, articol publicat \u00een Curierul de Iasi (12 august); si reprodus \u00een Timpul \u00een 6, 7, 8 septembrie; polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti.
\nElogiaza \u00een doua articole din 12 octombrie eroismul armatei rom\u00e2ne \u00een luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul, din Balcani afl\u00e2ndu-se si Matei, fratele sau, locotenent \u00een armata rom\u00e2na.
\nParaseste \u00een 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi; determina \u00een configuratia Partii neoficiale \u00een curs de un an si jumatate o deschidere spre viata politica si economica si spre miscarea culturala si artistica.
\nIncepe \u00eentre 27 octombrie-4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul bucurestean, \u00eentemeiat \u00een 15 martie 1876; organ de presa al Partidului Conservator.
\nPublica \u00een Timpul \u00een 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie “Icoane vechi si icoane noua”, studiu privind tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar \u00eent\u00e2lnit \u00een presa vremii.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

1878 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

G<\/span>heorghe Eminovici, tatal sau, \u00eenstraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la casatoria Aglaei cu Ioan Drogli \u00een 1871.
\nPublica \u00een Timpul \u00een 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie “Basarabia, studiu istoric” privind aceasta provincie rom\u00e2neasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist.
\nInceteaza din viata D. Petrino \u00een 4 mai; \u00eei recunoaste talentul; victima a “coteriei politice”.
\nEste scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, \u00een Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ram\u00e2ne din mai si p\u00e2na \u00een iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rum\u00e4nen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria rom\u00e2nilor \u00een 1879.
\nInceteaza din viata \u00een 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi; Veronica Micle staruie pe l\u00e2nga Eminescu sa intervina \u00een reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei.
\nI. A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului \u00eei cere lui Maiorescu \u00eentr-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe l\u00e2nga Eminescu, care transforma ziarul \u00een tribuna a propriilor opinii. <\/span><\/span> Participa la Iasi la a XV-a aniversare a “Junimii” iesene \u00een 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste “O noapte furtunoasa”, iar I. Slavici nuvela “Gura satului”; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale.
\nPublica \u00een Convorbiri literare poeziile “Povestea teiului”, “Singuratate”, “Departe sunt de tine”(1 martie) si evocarea “Pastele” (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

1879
\n<\/i><\/b><\/span><\/p>\n

\"\"
Curtea interioara a cladirii unde a functionat ziarul “Timpul”<\/figcaption><\/figure>\n

D<\/span>eschide \u00een 18 aprilie campania de presa \u00een afacerea Warszawsky si denunta \u00eentr-o suita de articole abuzurile \u00een rechizitiile facute \u00een timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal; ruinarea taranimii.
\nPublica studiul “Cestiunea evreiasca” \u00een 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.
\nT. Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879; cer\u00e2ndu-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate \u00een coloanele sale. Angajeaza Timpul \u00een 25 octombrie \u00een dezbaterea publica privind rascumpararea cailor ferate; demonstreaza \u00eentr-o suita de articole ca se opera o afacere oneroasa pentru statul rom\u00e2n.
\nPublica \u00een Convorbiri literare poeziile “De c\u00e2te ori iubito”, “Rugaciunea unui dac”, “At\u00e2t de frageda” (1 septembrie), “Afara-i toamna”, “Sunt ani la mijloc”, “C\u00e2nd \u00eensasi glasul”, “Freamat de codru”, “Revedere”, “Foaie vesteda”, “Despartire” ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept “logodnica sa”.
\n<\/span><\/span><\/p>\n

1880 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

S<\/span>edinta de constituire a Clubului politic \u00een 3 februarie, sub presedintia lui Emanoil (Manolache) Costache Epureanu si Theodor Rosetti; \u00eentocmesc si dau publicitatii Programul Partidului Conservator. Nu participa la constituire T. Maiorescu, P. P. Carp si G. Gr. Cantacuzino, pe motiv ca Programul cuprindea numai generalitati, la care puteau subscrie si adversarii politici.
\nClubul politic preia si ziarul Timpul si \u00eel numeste pe Eminescu redactor-sef; Emanoil (Manolache)Costache Epureanu \u00eei recunoaste marea capacitate polemica \u00een publicistica cotidiana.
\n<\/span><\/span><\/p>\n

\"Titu
Titu Maiorescu<\/figcaption><\/figure>\n

Matei, fratele mai mic, se casatoreste \u00een 5 februarie cu Matilda Ilian, profesoara de istorie din Braila; a doua oara se va casatori cu Ana Condeescu din Mizil iar a treia oara cu Silvia Maieru din Bistrita; capitan \u00een armata rom\u00e2na si veteran de razoi. inceteaza din viata la Bistrita \u00een 12 decembrie 1929 \u00een v\u00e2rsta de 73 de ani. Este singurul din fiii caminarului care se bucura de longevitate. Publica Studii asupra situatiei \u00een 17, 19, 22 si 24 februarie prin care \u00eesi inaugureaza activitatea la ziarul Timpul ca redactor-sef; dezvolta tezele din Programul Partidului Conservator \u00een sensul conceptiei sale social-politice.<\/span><\/span><\/p>\n

Deschide campania de presa \u00een 5 august \u00een chestiunea dunareana; cea mai lunga campanie de presa din activitatea sa publicistica \u00een apararea suveranitatii nationale.
\nMaiorescu publica la sf\u00e2rsitul lui decembrie \u00een revista Deutsche Revue un nou program al Partidului Conservator, “Zur politichen Lage Rum\u00e4niens”: Eminescu \u00eel traduce si \u00eel publica \u00een Timpul \u00een 31 decembrie cu titlul, “Despre situatia politica a Rom\u00e2niei”.
\nEste ocupat, tot anul, \u00een publicistica cotidiana si publica o singura poezie, “O, mama”, \u00een Convorbiri literare \u00een 1 aprilie.
\n<\/span><\/p>\n

1881 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

\n

P<\/span>ublica articolul “Patologia societatii <\/span><\/span>noastre”, \u00een 4 ianuarie; examineaza, ca un clinician, starea societatii rom\u00e2nesti. Comenteaza \u00een doua articole din 8 si 12 februarie proiectul lui Vasile Conta privind reforma \u00eenvatam\u00e2ntului; respinge propunerea de scoatere a studiului limbilor clasice din programele scolare.<\/span><\/p>\n

Publica Creditul mobiliar \u00een 16 17, 18, 19, 23 iulie si 3 4 august, studiul fundamental, cu o excelenta documentare; demonstreaza ca institutia se \u00eenfiinta pentru operatii de specula.
\nConducerea Partidului Conservator discuta \u00een 22 noiembrie despre apropierea unor membri marcanti ai sai de Partidul Liberal care primesc si functii \u00een guvernarea liberala; intra \u00een conflict direct cu conducerea Partidului Conservator; \u00eei numeste pe cei care \u00eesi abandoneaza principiile “saltimbanci politici!”
\nPublica \u00een Convorbiri literare poeziile “Scrisoarea I” (1 februarie), “Scrisoarea II”(1 aprilie), “Scrisoarea III”(1 mai), “Scrisoarea IV” (1 septembrie). “Scrisoarea V” se publica postum \u00een 1890; “Scrisoarea III” o reproduce \u00een Timpul \u00een 10 mai; contemporanii vad \u00een ea un pamflet antiliberal.
\nApare la Leipzig antologia \u00eentocmit de Mie Kremnitz, Rum\u00e4nische Dichtungen, cu poezii traduse de Carmen Sylva. Sunt incluse si 21 poezii de Eminescu.<\/span><\/p>\n

1882<\/i><\/b><\/span><\/p>\n

E<\/span>ste \u00eenlocuit la conducerea ziarului Timpului si vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu cu \u00eencepere din 1 ianuarie; ram\u00e2ne redactor pentru partea politica, cu obligatia sa dea trei articole pe saptam\u00e2na.
\nSe \u00eenscrie \u00een “Societatea Carpatii” \u00eenfiintata \u00een 24 ianuarie, cu scopul de a sprijini lupta nationala a rom\u00e2nilor de sub stap\u00e2niri straine.
\nPublica \u00een 28 martie darea de seama asupra volumului lui Ioan Slavici, “Novele din popor”, care marca un moment important \u00een dezvoltarea prozei rom\u00e2nesti.
\nParticipa \u00een 4 aprilie la sedinta “Junimii” bucurestene; citeste “Luceafarul”.
\nEvoca \u00eentr-un necrolog publicat \u00een 25 aprilie personalitatea lui Vasile Conta, intelectual de \u00eenalta tinuta, prieten al lui Mihai Eminescu si al lui Ion Creanga.
\nStudentii din societatea “Rom\u00e2nia juna” din Viena tin \u00een 5 iunie o sedinta festiva \u00een onoarea “Junimii” iesene si a Convorbirilor literare; elogierea operei lui Eminescu, cu ecou si \u00een presa transilvaneana.<\/span><\/p>\n

Scrisoare trimisa Veronicai Micle din Constanta \u00een 16 iunie; vede pentru prima data Marea Neagra, “nemarginire pururea miscata”.
\nSedinta a “Junimii” bucurestene tinuta \u00een 28 octombrie; lecturi din lucrarile pregatite pentru “Almanahul Rom\u00e2niei June” din Viena; se citeste si “Luceafarul”; Maiorescu \u00eel citeste si la Buftea \u00een familia Stirbey \u00een 31 octombrie.
\nParaseste sedinta “Junimii” bucurestene din 17 noiembrie, \u00een semn de protest pentru prezenta lui Al. Candiano-Popescu, participant la detronarea lui Al. I. Cuza; asupra acestei chestiuni insista \u00een repetate r\u00e2nduri \u00een publicistica sa.
\n<\/span><\/p>\n

1883 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

C<\/span>onstituirea Societatii Presei Rom\u00e2ne \u00een 13 februarie, cu B. P. Hasdeu presedinte, D. A. Laurian si G. Steriade vicepresedinti, M. Minovici casier, Eminescu, I. G. Bibicescu si G. Missail membri; se opune alegerii lui C. A. Rosetti ca presedinte.
\nSedinta a “Junimii” bucurestene tinuta \u00een 30 martie; asista si Iosif Vulcan; \u00eei \u00eenm\u00e2neaza poeziile:”S-a dus amorul”, “C\u00e2nd amintirile”, “De acum”, “Ce e amorul?”, “Pe l\u00e2nga plopii fara sot”, “Si daca…”, “Din noaptea”; se publica succesiv \u00een Familia, ultima \u00een 1884. De acum se tipareste \u00een volum cu titlul “Adio”.
\nApare la Viena \u00een aprilie “Almanahul Societatii Academice Social-Literare Rom\u00e2nia Juna”, \u00een care se publica “Luceafaru”l, elaborat pe \u00eentinderea a mai bine de un deceniu; este reprodus \u00een Convorbiri literare \u00een august.
\nPleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, \u00een 3 iunie sa asiste la festivitatea dezvelirii statuei lui Stefan cel Mare; duce poezia “Doina”, \u00eensa nu o citeste \u00een fata publicului.
\nPublica \u00een 15 iunie articolul “Mai lesne se torc”; critica politica guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei si onomasticii rom\u00e2nesti.
\nEste declarat \u00een 28 iunie alienat mintal si internat la “Institutul Caritatea” al doctorului Alexandru Sutu pentru “\u00eengrijiri speciale”.
\nApare \u00een Convorbiri literare \u00een 1 iulie “Doina”, invocatie a lui Stefan cel Mare, geniul tutelar al poporului rom\u00e2n.
\nConducerea Timpului o ia Mihail Paleologu, care publica \u00een 3 iulie o notita la cronica prin care informeaza cititorii ca fostul redactor fusese atins subit de-o “grava boala”, Cu plecarea lui Mihai Eminescu din redactie \u00eenceta si epoca de glorie a cotidianului bucurestean.
\nPleaca la Viena la sf\u00e2rsitul lui octombrie \u00eensotit de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau; este internat \u00een Institutul de la Ober D\u00f6bling, azi cartier al Vienei; cheltuielile sunt acoperite prin contributiile membrilor “Junimii” bucurestene. Editura Socec tipareste la sf\u00e2rsitul lui decembrie volumul M. Eminescu, Poezii cu un portret al poetului, o prefata de T.<\/span><\/span>Maiorescu si \u00eentr-o frumoasa tinuta grafica; sunt reunite poeziile publicate \u00eentre 1870 si 1883. Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva ca mare poet; va cunoaste multe reeditari si sta si la baza traducerilor \u00een limbi straine.<\/span><\/p>\n

1884
\n<\/i><\/b><\/span><\/div>\n
\"\"
Dezvelirea statuii lui Stefan cel Mare, 4 iunie 1883<\/figcaption><\/figure>\n

M<\/span>aiorescu \u00eel viziteaza la Ober D\u00f6bling \u00een 1 ianuarie \u00eensotit de Constantin Popasu, varul sau; acesta poarta de grija poetului \u00een timpul internarii sale \u00een spital.
\nInceteaza din viata \u00een 9 ianuarie Gheorghe Eminovici, tatal poetului; este \u00eenmorm\u00e2ntat la Ipotesti, alaturi de sotia sa si Gheorghe, fiul sau.
\nScrisoare catre Alexandru Chibici Revneanu din 22\/24 ianuarie; document biografic fundamental privind stap\u00e2nirea deplina a facultatilor intelectuale.
\nApare \u00een Convorbiri literare, la 1 februarie, poezia “Diana” elaborata \u00eentre 1874 1882.
\nParaseste Institutul de la Ober D\u00f6bling \u00een 14\/26 februarie si \u00eentreprinde o calatorie \u00een Italia \u00eensotit de Al. Chibici Revneanu.
\nSe sinucide la Ipotesti \u00een 7 martie Nicolae; dupa Ilie, Gheorghe si Serban este al patrulea fiu al caminarului care \u00eesi sf\u00e2rseste viata tragic; este \u00eenmorm\u00e2ntat la Ipotesti alaturi de parintii sai si Gheorghe, fratele sau; numai ei mai amintesc de prezenta familiei, peste veacuri la Ipotesti.
\nEste numit prin decret \u00een 24 septembrie subbibliotecar la Biblioteca Centrala din Iasi.<\/span><\/span><\/p>\n

Preda \u00een octombrie lectii de geografie si statistica la Scoala Comerciala din Iasi.
\nIntocmeste lunar \u00een februarie iulie statele de plata pentru personalul bibliotecii si rapoarte catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice; trimite adrese pentru restituirea cartilor \u00eemprumutate si face propuneri pentru achizitionarea de noi publicatii.
\nApare \u00een Convorbiri literare \u00een 1 iulie “Sara pe deal”; poezie elaborata \u00eentre anii 1871 1872.
\nIn august septembrie se afla la bai la Odessa; corespondenta cu Vasile Burla si P. Novleanu cu informatii bogate privind timpul petrecut aici.<\/span><\/p>\n

1886 <\/i> <\/b> <\/span><\/p>\n

A<\/span>pare \u00een Albumul literar \u00een 15 martie scos de “Societatea Studentilor Universitari Unirea” din Iasi, poezia “Nu ma \u00eentelegi”, elaborata \u00een 1876-1880.
\nIntocmeste \u00een octombrie ultimul stat de plata pentru personalul bibliotecii; traduce, ca bibliotecar, tratatul lui Franz Bopp, Kritische Grammatik der Sanskritic Sprache, demonstratie de amploare a capacitatii sale intelectuale; manuscrisul \u00een 3 caiete se pastreaza la “Biblioteca Centrala Universitara M. Eminescu” din Iasi.
\nEste internat \u00een 9 noiembrie la ospiciul de la Manastirea Neamt.
\nApare \u00een Convorbiri literare \u00een decembrie poezia “La steaua”, elaborata \u00een 1878-1883.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

1887 <\/i><\/b><\/span><\/p>\n

\"\"
Ultima fotografie a poetului, realizata in atelierul Jean Bielig din Botosani la 1887<\/figcaption><\/figure>\n

T<\/span>rimite de la Manastirea Neamt \u00een ianuarie poezia “De ce nu-mi vii?”; scrisa \u00eenaintea sederii de aici si care se publica \u00een Convorbiri literare \u00een 1 februarie.
\nProtesteaza \u00een 26 ianuarie \u00eempotriva initiativei lui Al. Vlahuta privind lansarea de subscriptii \u00een folosul sau.
\nParaseste ospiciul de la Manastirea Neamt \u00een 8 aprilie si se stabileste la Botosani; este \u00eengrijit de Henrieta, sora sa, cu un rar devotament si de doctorul Francisc Iszok; \u00eel re\u00eent\u00e2lneste pe Ioan (Ionita) Scipione Badescu stabilit la Botosani unde redacta Curierul rom\u00e2n.<\/span><\/p>\n

In iulie august se afla la baile de la Hall din Austria, cu evidente ameliorari ale sanatatii.
\nInceteaza din viata la Cernauti \u00een 10\/22 noiembrie Ivan Drogli, sotul Aglaiei; cu doua decenii mai \u00een v\u00e2rsta dec\u00e2t ea, casnicia nu a fost dintre cele mai fericite; ram\u00e2ne sa se \u00eengrijeasca de educatia si pregatirea scolara a lui Georg si Ioan, cei doi copii ai lor.
\nVeronica Micle \u00eei daruieste volumul ei de poezii, cu dedicatia “Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o marturie de nestearsa dragoste.” <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

1888<\/i>
\n<\/b><\/span><\/p>\n

C<\/span>orespondenta lui si a Henrietei cu <\/span>Cornelia Emilian \u00eenceputa mai \u00eenainte, protectoarea lor \u00een lunile de suferinta, la Botosani. Apare ideea cumpararii unei case aici sa traiasca p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii. Proiecte iluzorii.
\nConsiliu de familie la Ipotesti \u00een 22 martie pentru aducerea Aglaiei de la Cernauti, spre a trai \u00eempreuna. Nici acest proiect nu se \u00eemplineste. Aglaia se recasatoreste la Cernauti \u00een 18 februarie 1890 cu Heinrich Gareiss Edle von Gareiss, ofiter \u00een armata austriaca; \u00eembratiseaza cariera armelor si Georg si Ioan, fiii ei, si ajung ofiteri \u00een armata austriaca. Aglaia se stinge din viata la Cernauti \u00een 30 iulie 1900, iar Georg si Ioan mor \u00een primul razboi mondial. Se stinge, cu ei, \u00een linie directa, familia caminarului \u00een Bucovina.
\nIacob Negruzzi propune \u00een Adunarea Deputatilor sa i se acorde lui Eminescu o pensie viagera pentru merite deosebite \u00een literatura rom\u00e2na.
\nPleaca la Bucuresti \u00een 12 aprilie, \u00eensotit de Veronica Micle, spre marea suparare a Henrietei, uitata la Botosani care \u00eesi va sf\u00e2rsi viata \u00een saracie, \u00een 14 octombrie 1889.
\nTraduce \u00een august septembrie piesa lui Emilie Augier, “Le jouer de fu\u00eete”; contemporanii o credeau scriere originala.
\nsi reia activitatea publicistica \u00een 13 noiembrie, cu articolul “Iconarii d-lui Beldiman”, publicat \u00een Rom\u00e2nia libera, organul de presa al gruparii junimiste din Partidul Conservator; publica un nou articol, Iar iconarii, \u00een 20 noiembrie; se ocupa, tot de propaganda religioasa, prin icoane.
\nFondatorii ziarului F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei \u00eel cheama \u00een 4 decembrie sa deschida publicatia lor; publica articolul F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei, ca editorial programatic; cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice europene. n 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie pentru reforme cuprinzatoare \u00een sprijinul populatiei productive; scris sub impresia rascoalei taranesti din martie iunie 1888 iar \u00een 25 decembrie, articolul 1888, privire retrospectiva asupra vietii politice din Europa. <\/span><\/p>\n

1889
\n<\/i><\/b><\/span><\/p>\n

P<\/span>ublica \u00een F\u00e2nt\u00e2na Blanduziei \u00een 1 ianuarie articolul “Ziua de m\u00e2\u00ecne”, profesiune de credinta \u00een mentinerea pacii \u00een Europa; se \u00eencheie cu acest articol activitatea sa ziaristica \u00eenceputa \u00een 1870.
\nEste internat \u00een 2 februarie \u00een Spitalul Marcuta, de unde este transferat la “Institutul Caritatea”.
\nIncep \u00een 8 aprilie formalitatile pentru acordarea pensiei viagere; este prea t\u00e2rziu.
\nInceteaza din viata la “Institutul Caritatea” \u00een 15 iunie; este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Bellu. Inceteaza din viata Veronica Micle (3 august 1889) si Ion Creanga (31 decembrie 1889).
\n“Ape vor seca \u00een albie scrie G. Calinescu \u00een biografia lui Eminescu si peste locul \u00eengroparii sale va rasari padure sau cetate, si c\u00e2te-o stea va vesteji pe cer \u00een departari, p\u00e2na ce acest pam\u00e2nt sa-si str\u00e2nga toate sevele si sa le ridice \u00een teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.”<\/span>\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1850 Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-7","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"\nMihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Mihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Mihai Eminescu\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-01-25T00:30:59+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"29 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\",\"url\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\",\"name\":\"Mihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg\",\"datePublished\":\"2023-01-24T22:41:39+00:00\",\"dateModified\":\"2023-01-25T00:30:59+00:00\",\"description\":\"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg\",\"width\":250,\"height\":174,\"caption\":\"Casa lui Mihai Eminescu de la Ipotesti\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Mihai Eminescu Cronologie\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website\",\"url\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\",\"name\":\"Mihai Eminescu\",\"description\":\"He is unanimously celebrated as the greatest and most representative Romanian poet.\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Mihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu","description":"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Mihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu","og_description":"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.","og_url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","og_site_name":"Mihai Eminescu","article_modified_time":"2023-01-25T00:30:59+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg","type":"","width":"","height":""}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"29 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","name":"Mihai Eminescu Cronologie - Mihai Eminescu","isPartOf":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg","datePublished":"2023-01-24T22:41:39+00:00","dateModified":"2023-01-25T00:30:59+00:00","description":"Se naste \u00een orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai t\u00e2rziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza \u00een Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc \u00een Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna \u00eentemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai t\u00e2rziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca \u00een scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina \u00een Moldova si \u00eendeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si \u00eesi \u00eentemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, \u00een Tinutul Botosanilor.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/mihai-eminescu.net\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#primaryimage","url":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg","contentUrl":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/01\/ipotesti1.jpg","width":250,"height":174,"caption":"Casa lui Mihai Eminescu de la Ipotesti"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Mihai Eminescu Cronologie"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website","url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","name":"Mihai Eminescu","description":"He is unanimously celebrated as the greatest and most representative Romanian poet.","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/7\/revisions\/22"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}