{"id":114,"date":"2023-02-01T21:17:07","date_gmt":"2023-02-02T03:17:07","guid":{"rendered":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/?p=114"},"modified":"2023-02-01T21:43:56","modified_gmt":"2023-02-02T03:43:56","slug":"asasinarea-lui-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/","title":{"rendered":"Asasinarea lui Eminescu"},"content":{"rendered":"
\n

\u201cTraind in cercul vostru stramt, Norocul va petrece, Caci eu in lumea mea ma simt, Nemuritor si rece.\u201d<\/p>\n

Nu a fost surprinzator pentru mine, atunci cand, la intrebarea, \u201cce cunosc tinerii despre activitatea culturala, politico-sociala si istorica a lui Eminescu?\u201d, tinerii au vorbit tot timpul despre poezia si despre mondenitatile lui. De restul activitatii nu stiau mai nimic.<\/p>\n

Inainte de a ma grabi sa-i discreditez, m-am gandit la modul cum este predat Eminescu in scoala. \u201cPoetul nepereche\u201d, \u201cCel mai mare poet\u201d, \u201cPersonalitatea completa a culturii romanesti\u201d etc. Daca adaugam la zecile de epitete pe care le rosteste la ora un profesor si interminabilele comentarii pe care bietul elev trebuie sa le inghita cu toptanul fara prea multe intrebari, avem o imagine a modului defectuos in care va fi perceput Eminescu de copii.<\/p>\n

Nici un profesor nu mi-a argumentat vreodata de ce Eminescu este un poet atat de mare. Nici unul nu mi-a spus ca jurnalistul<\/u> Eminescu era cel putin la fel de profund ca poetul Eminescu. Poate nici ei nu stiau aceste lucruri. Dar cei care fac manualele de asa natura stiu exact care este adevarul si actioneaza in consecinta.<\/p>\n

Dar membrii Academiei Romane<\/strong> stiu si mai bine ce inseamna sa scoti tone de carti despre poezia lui Eminescu, evitand pe cat se poate de dibaci<\/u> texte la fel de importante in care se pune degetul pe rana societatii romanesti si se dau solutii de vindecare.<\/p>\n

Un atentat cultural<\/strong><\/p>\n

Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure<\/u> si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.<\/p>\n

Nu vorbim aici despre prezentarea lui Eminescu numai in scoala primara, gimnaziu sau liceu, ci si in universitati. Otrava imprastiata ajunge cu mare usurinta in toate revistele literare si culturale. Marii oameni de cultura cad in capcana acestor denigrari marsave.<\/p>\n

Eminescu trebuie prezentat copiilor in cu totul alt mod. Nu de poetul genial are atata nevoie copilul cat mai ales de luptatorul neostenit pentru neam si tara. M-as bucura ca in loc de recitarile papagalicesti ale poeziilor lui Eminescu, lumea sa reproduca tot mai mult textele sale politice, sa ia aminte la lupta si la jertfa sa.<\/p>\n

Atunci cand vom intelege cu adevarat destinul celor mai mari fii ai acestui neam, si vom urma exemplul lor, Romania va deveni o tara puternica.<\/p>\n

Prezenta ziaristului si omului politic<\/strong> Mihai Eminescu in climatul socio-politic al anilor 1880 incomoda teribil cercurile politice romanesti.<\/p>\n

Ne aflam in apropierea semnarii unor tratate politice mult negociate de statul roman, care pur si simplu nu mai avea loc pentru un Mihai Eminescu. Distrugerea sa nu se putea infaptui insa printr-un procedeu rapid si direct.<\/p>\n

Fabricarea nebuniei sale reprezenta singura optiune intrucat se putea invoca ori de cate ori ar fi venit vorba de scrierile marelui ziarist. Eminescu era nebun asa ca nimic din ceea ce a scris nu trebuie luat in considerare.<\/p>\n

Procesul de asasinare fizica si morala a lui Mihai Eminescu explodeaza in ziua de 28 iunie 1883. Ziarul Romanul care se afla in polemica cu Eminescu scrie pe 1 iulie: \u201cAflam cu sincera parere de rau ca d. Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul, tanar plin de talent si inzestrat cu un deosebit geniu poetic, a cazut greu bolnav. Speram ca boala sa nu va fi decat trecatoare si ca in curand vom putea anunta deplina sa insanatosire\u201d.<\/p>\n

Semnale in presa vremii<\/strong><\/p>\n

Acesta era semnalul scoaterii din viata publica a marelui ziarist. Timpul vine cu o declaratie abia pe 2 iulie 1883 in care spunea: \u201cCu incepere de astazi, 1 iulie, directiunea politica si redactia ziarului \u201cTimpul\u201d este incredintata d-lui Mihail Paleologu\u201d.<\/p>\n

Opinia publica intelege astfel ca Eminescu este scos din presa romaneasca. Nicaieri nimeni nu dadea insa nici un motiv, nici o explicatie asupra imbolnavirii sale subite.<\/p>\n

Timpul revine cu un comunicat a doua zi pe 3 iulie: \u201cUnul dintre colaboratorii acestei foi, d. Mihai Eminescu, a incetat de a mai lua parte in redactie, atins fiind in mod subit de o grava boala. Ne place insa a spera ca lipsa dintre noi a acestui stimat confrate nu va fi de cat de scurta durata si ca ne va fi data fericirea de a anunta revenirea sa sanatos la functiunile de pana acum\u201d.<\/p>\n

Trebuie sa observam faptul ca in textul ambelor comunicate Eminescu este numit poet<\/u>, chiar daca este evident faptul ca functia<\/u> pe care o indeplinea in cadrul Timpului era cea de ziarist.<\/p>\n

Ziua decisiva este 28 iunie 1883, cand se petrec o suma de lucruri bizare, atent mestesugite pentru a fabrica nebunia eminesciana. Sotia lui Slavici, doamna Szoke, trimite lui Maiorescu un bilet cu urmatoarea rugaminte: \u201cDomnul Eminescu a innebunit. Va rog faceti ceva sa ma scap de el, ca e foarte rau\u201d. Maiorescu gaseste in acest bilet pretextul perfect pentru a pune planul in aplicare.<\/p>\n

Un plan pentru Eminescu<\/strong><\/p>\n

Pe de alta parte insa se stie ca Eminescu era in aceea zi la baia Mitrasewschi, langa strada Stirbei Voda, nu departe de sediul Societatii Carpatii, societate interzisa de oficialitati in aceeasi zi<\/u>.<\/p>\n

Eminescu fusese dus acolo de catre Grigore Ventura pentru a-l discredita, ceea ce ii si reuseste. Eminescu isi iese din minti, Ventura il paraseste. Anunta apoi imediat politia ca trebuie sa ridice un nebun de la baia Mitrasewschi. Anunta in acelasi timp pe Secaseanu si Ocaseanu, prietenii lui Eminescu, care sosesc imediat la locul respectiv, ajutandu-l pe Eminescu sa isi revina in fire.<\/p>\n

Ventura era redactorul ziarului L\u2019Independence roumaine, ziar al carui director Emille Galli, fusese expulzat din Romania in aceeasi zi fatidica de 28 iunie. Galli nu este singurul expulzat in acea zi, aceeasi soarta a avut-o si ziaristul Zamfir C. Arbore, prietenul poetului si cu siguranta multi altii.<\/p>\n

Sacrificat pe altarul politicii<\/strong><\/p>\n

Toate aceste evenimente s-au petrecut pe fondul semnarii iminente de catre Romania a tratatului cu Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria, Italia), negociat mai bine de doi ani si jumatate de catre Junimisti, condusi de Carp, tratat sustinut in totalitate de Titu Maiorescu.<\/p>\n

Sarbatorile nationaliste de la Iasi, de la inceputul lui iunie 1883, cand s-a dezvelit statuia lui Stefan cel Mare si cand Eminescu, perfect sanatos, a citit la Junimea poemul sau, \u201cDoina\u201d, au iritat puterile centrale. Alaturi de Eminescu s-a aflat si Petre Gradisteanu, care a avut un discurs la fel de inflacarat.<\/p>\n

Se cere umilinta<\/strong><\/p>\n

\"\"
Otto von Bismarck<\/figcaption><\/figure>\n

Von Bismarck este gata sa declare razboi Romaniei, daca nu se fac urgent retractari si nu se dau asigurari ferme ca se va intra imediat in sfera de influenta a Germaniei si Austro-Ungariei. Se cere ferm desfiintarea Societatii Carpatii, un adevarat partid secret de rezerva, cu zeci de mii de membri, care milita pe fata si in ascuns pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea lui la Tara. Rolul central<\/u> in acesta Societate il avea Eminescu.<\/p>\n

Iata ca Romania se supune exigentelor straine, interzice Societatea Carpatii, elimina din scena pe multi simpatizanti francofoni, Petre Gradisteanu impreuna cu D.A. Sturdza pleaca la Viena sa ii ceara personal scuze imparatului pentru discursul de la Iasi. Toate astea se intamplau pe 28 iunie 1883, ziua caderii lui Eminescu.<\/p>\n

Manipularea opiniei publice<\/strong><\/p>\n

Nimeni nu lamureste insa opinia publica asupra bolii lui Eminescu, despre care se afirma numai ca este o boala grava. In luna iulie, Titu Maiorescu initiaza o lista de subscriptie pentru a strange banii necesari internarii lui Eminescu la Viena, lista pe care o publica in facsimil.<\/p>\n

In numarul din luna august al revistei Literatorul, Alexandru Macedonski publica o epigrama prin care va arunca in aer linistea asternuta asupra bolii lui Eminescu. Textul epigramei este urmatorul:<\/p>\n

Un X\u2026 pretins poet – acum
\nS-a dus pe cel mai jalnic drum\u2026
\nL-as plange daca-n balamuc
\nDestinul sau n-ar fi mai bun
\nCaci pana ieri a fost nauc
\nSi azi nu e decat nebun.<\/p>\n

Este momentul mult asteptat de Ventura care incercase inca din 28 iunie sa convinga publicul asupra nebuniei eminesciene, atunci insa cei doi prieteni sositi in graba la baia Mitrasewschi reusisera sa-l salveze pe Eminescu.<\/p>\n

Ventura nu voia sa fie el cel care declara deschis nebunia lui Eminescu intrucat fusese deja implicat in evenimentul mai sus mentionat. Asadar epigrama a fost pretextul perfect, imediat dupa aparitia ei Ventura il ataca grav pe Macedonski.<\/p>\n

\u201cNu este nici o indoiala, prin aceasta epigrama este vizat nefericitul nostru coleg si prieten, Eminescu\u201d. Iata ca Ventura cel care anuntase politia de existenta nebunului, se retrage acum in ipostaza prietenului indignat aratand spre Macedonski: \u201cIata cine il face nebun pe bietul Eminescu\u201d.<\/p>\n

Macedonski la randul sau incearca sa se apere spunand ca este o epigrama veche care a fost publicata fara stirea sa, epigrama care in plus nici nu il vizeaza pe Eminescu. Exista o logica in argumentatia lui, daca cercetam putin mentalitatea epocii, mai ales dupa presa vom vedea ca innebuneau foarte multi oameni prin anii \u201880 ai secolului trecut, multi se sinucideau.<\/p>\n

\"\"
Titu Maiorescu<\/figcaption><\/figure>\n

Au urmat manifestatii publice cu torte si geamuri sparte la casa lui Macedonski. Bastonat de prin cafenele pe biata lui spinare (oprobiul public a atras multa lume in aceste evenimente) a fost un spectacol bucurestean pe cinste. Ventura si Macedonski intra intr-o polemica puternica, insa raul era deja facut, Eminescu era in ochii tuturor un nebun tolerat de societate.<\/p>\n

In codul de moravuri publice si politice ale epocii, \u201cboala grava\u201d a nebuniei il indeparta definitiv de la viata publica pe cel atins de ea. Declararea nebuniei cuiva insemna, implicit, si destituirea lui din functie. Iata, asadar, ce realizeaza Grigore Ventura: dislocarea unui mare ziarist, a unui adversar de temut, din sistemul unui ziar de opozitie.<\/p>\n

Polemica se stinge, iar la 1 septembrie presa incepe sa discute deschis problema nebuniei lui Eminescu. Telegraful este primul care anunta ca \u201cMai multi prieteni din capitala, amici ai nefericitului Eminescu, s-au decis a contribui lunar pentru intretinerea amicului lor in casa de sanatate. D.T. Maiorescu are partea cea mai mare in aceasta frumoasa si nobila actiune.\u201d<\/p>\n

Maiorescu reuseste sa dea lovitura de gratie lui Eminescu la sfarsitul anului 1883, cand publica un volum de 64 de poezii eminesciene, intre care \u201cMai am un singur dor\u201d, \u201cSe bate miezul noptii\u201d etc. Abilitatea sa a fost extrema, aceste poezii erau menite sa distruga imaginea unui Eminescu nationalist, adversar de temut al liberalilor, teroretician al problemelor societatii romanesti.<\/p>\n

Ascunderea operei incomode<\/strong><\/p>\n

Astfel, Maiorescu reuseste sa scindeze opera eminesciana, limitand-o la poezie. Din acel moment si pana in zilele noastre Eminescu este cunoscut de toata lumea drept \u201cmarele poet\u201d, \u201cpoetul national al Romaniei\u201d, stergandu-se aproape complet opera sa ziaristico-politica, opera cu mult mai valoroasa si mai bogata<\/u> decat opera sa poetica.<\/p>\n

Una din primele persoane care a sesizat lovitura de maestru a lui Maiorescu a fost Ibraileanu, care scria: \u201cPutea, oare, teoreticianul devenit faimos, al paturilor superpuse, apostolul nationalismului, dusmanul marelui partid liberal, tribunul zilnic al durerilor grave ale rasei, sa publice: \u201cMi te da cu totul mie\u201d, \u201cNu zi ba de te-o cuprinde\u201d (\u2026) Or, chiar si acestea, nepotrivite pentru un luptator politic, cum era el atunci: \u201cMai am un singur dor\/ In linistea serii\/ Sa ma lasati sa mor\u2026\u201d. Or, ideea de sinucidere din \u201cSe bate miezul noptii\u201d (\u2026) Nu cumva acum, la maturitate, si cand avea un stagiu de om public, ca teoretician<\/u> al unei grave ideologii sociale si nationale – nu cumva credea ca nu i-ar fi sezut frumos sa publice si elegii amoroase ori invitatii la dragoste si alte poezii \u201cusoare\u201d – si unele traduse?\u201d<\/p>\n

Volumul de poezii are un succes teribil, multe versuri devin suport pentru romante ieftine, cantate in cafenele si saloane, pierzandu-si profunzimea.<\/p>\n

Eminescu este internat intr-o serie de sanatorii din tara si strainatate, insa starea sanatatii sale era foarte buna, dupa cum marturiseste Ioan Slavici: \u201cRepausul medicamentos sustinut cu indarjire de Mihail Eminescu pe timpul fugii din Bucuresti la Viena si apoi la Florenta l-a adus in tara sanatos\u201d.<\/p>\n

Eminescu insusi, viu si dornic sa reintre in presa, isi va asculta \u201cprohodul\u201d in aceasta paranteza a anilor interzisi, 1884-1888. Cateodata se va revolta, va sparge vitrinele librariilor, isi va lua volumul de poezii din raft si-l va arunca in noroi, calcandu-si-l in picioare: atunci fortele de ordine vor interveni prompt si-l vor duce pe \u201cinsurgent\u201d la politie.<\/p>\n

Asa s-a intamplat la 8 noiembrie 1886, de ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, la Iasi: poetul a fost \u201cimpachetat\u201d pe loc si dus, ca alienat psihic, la stabilimentul rudimentar de la Manastirea Neamt. Pe langa aruncarea in noroi a propriului volum de versuri, de ziua onomasticii sale, i s-a mai adus acuzatia ca \u201cse lua de femei pe strazile Iasilor\u201d, le \u201capuca de turnura rochiilor\u201d, le atingea in mers etc.<\/p>\n

Ajuns la Neamt, Eminescu isi gaseste linistea. Continua sa scrie in ciuda tuturor.<\/p>\n

Acolo, la Manastirea Neamt, poetul va definitiva, zic editorii, poezia \u201cDe ce nu-mi vii?\u201d, pe care o va trimite spre publicare lui Iacob Negruzzi, la Convorbiri literare, cu acest biletel: \u201cIti trimit deodata cu aceasta mai multe versuri carora, de ti se par acceptabile, le vei face loc in \u201cConvorbiri\u201d. Indealtminterelea, ma aflu bine si sanatos in mijlocul acestor munti si-ti doresc asemenea\u201d.<\/p>\n

Eminescu era perfect sanatos in perioada in care a locuit la Manastirea Neamt, 1886-1887. Gala Galaction vorbeste despre un Eminescu intreg la minte in momentele respective, marturie stau si actele de bucatarie ale stabilimentului, intocmite de mana poetului.<\/p>\n

Intors in casa Henriettei de la Botosani in 1887, Eminescu este supus unui consult medical din care reiese ca era sanatos psihic: \u201cIn urma unei subscrieri, initiata de elevii scoalei artelor frumoase din Botosani, s-au strans 400 lei. De mare ajutor au fost acesti bani, caci au permis sa i se aplice un tratament special multumita caruia starea sanatatii poetului s-a imbunatatit in modul cel mai vadit, caci astazi Eminescu este tot atat de senin cum a fost inainte de boala cea grea de acum patru ani in urma. In 13 Iulie Eminescu, insotit de sora sa si de dl. Grigore Focsa, doctoral de aice, a sosit in orasul nostru cu trenul de la ora 1 p.m. A doua zi la ora 11 a.m. a avut loc, in casa dlui. St. Emilian un consult, la care au luat parte dnii. medici: Dr. Filipescu, medic primar al orasului Iasi, Col. Dr. Otremba, medic sef al Corpului IV armata, Dr. Rigler, Dr. C. Bottez si Dr. Negel, profesori la Facultatea de Medicina. Desi mai multi din acesti d-ni. medici aveau sa plece din Iasi inca in 13 Iulie, totusi si-au amanat plecarea pentru a-l putea asista pe poetul nostru. In urma unei cercetari minutioase la care l-au supus pe Eminescu, medicii au ajuns la concluzia ca sanatatea lui nu e deloc alterata si ca trebuie a-l supune unui tratament radical numai in ce priveste boala lui cea neglijata, care se manifestase la picioare\u201d.<\/p>\n

Datorita faptului ca articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri si apoi preluate de alte reviste si site-uri, fara a specifica originea lor, va informam ca adresa acestui articol este http:\/\/active.info.ms\/?a=233 si este publicat la Active Information Media.<\/p>\n

Eminescu era deci sanatos psihic si perfect capabil de a crea.<\/p>\n

In 1888, Veronica Micle reuseste sa il scoata pe Eminescu din casa surorii sale si il va duce de mana pe poet la Bucuresti, unde el isi va regasi pana de ziarist.<\/p>\n

Urmeaza o colaborare anonima la cateva ziare si reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemica ce va zgudui guvernul facandu-l, pentru o clipa, pe Guna Vernescu sa demisioneze rupand o coalitie destul de fragila de altfel a conservatorilor (care luasera, in fine, puterea) cu liberalii. Repede se afla, insa, ca autorul articolului in chestiune este \u201cbietul Eminescu\u201d si repede acesta este cautat, gasit, internat la sanatoriul doctorului Sutu, in martie 1889.<\/p>\n

La 13 aprilie 1889, procurorul Mavros cere primului presedinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei cure pacientului Mihai Eminescu, aflat in casa de sanatate a doctorului Sutu din strada Plantelor.<\/p>\n

Se constituie un consiliu compus din Titu Maiorescu, Dem Laurian, St. Mihailescu, I.L. Caragiale, I.Gr. Valentineanu si Mihail Braneanu, care, convocati conform articolului 440 din Procedura Civila (jurnalul 2783\/89), depun la sectia a doua a tribunalului un proces verbal in care sunt de parere ca \u201cBoala fiind in recidiva, reclama interdictia pacientului si randuirea unui tutor care sa poata primi de la stat pensia lui viagera si sa poata ingriji de intretinerea interzisului\u201d.<\/p>\n

Procesul verbal al consiliului este scris in intregime si depus de Titu Maiorescu, care era si avocat. Dupa semnarea actului acestuia (12 iunie 1889) si depunerea raportului medico-legal, iscalit de doctorii Sutu si Petrescu, urmeaza celebrul interogatoriu pentru evaluarea starii psihice a pacientului.<\/p>\n

In conditii normale, in care incidentul cu Poenaru ar fi real, Parchetul ar fi trebuit sesizat din oficiu si ar fi trebuit interogat si autorul prezumtiv al crimei, numitul Petre Poenaru. Nu exista un asemenea interogatoriu.<\/p>\n

Trei zile mai tarziu, Eminescu moare subit<\/u>. Doctorul Vines, care a fost de fata in acel moment, avea sa povesteasca in 1926 exact cum s-au petrecut lucrurile: \u201cEminescu se aseaza pe pat si peste cateva minute cade intr\u2019o sincopa si moare imediat\u201d. Varianta oficiala asupra mortii lui Eminescu este insa dementa paralitica.<\/p>\n

Manipularea operei Eminesciene<\/strong><\/p>\n

Inainte de a analiza putin moartea lui Eminescu, sa luam in discutie perioada 1884-1889, perioada numita \u201cde mare intunecime\u201d, a creatiei eminesciene. Marturiile din epoca atesta insa contrariul<\/u>.<\/p>\n

Cei care l-au vizitat pe Eminescu la Botosani vorbesc de o puzderie de hartii scrise de catre poet, unele luate de A.C. Cuza si descifrate, altele luate de rudele poetului. Chiar in strada Plantelor, in mai-iunie 1889, vizitatorii lui Eminescu bolnav, vorbesc de maldare de hartii scrise de catre el, aruncate la cos ori maturate de femeia de serviciu.<\/p>\n

Argumentul \u201ccreativitatii\u201d cade dintr-un condei in fata abundentei de marturii documentare si, cu el, diagnosticul medical. Intr-adevar, un \u201cparalitic general\u201d, un \u201cabulic in ultimul grad\u201d, acesta este un pacient care nu mai creeza, nu mai face diferenta intre viata si vis etc.<\/p>\n

Alexandru Vlahuta, vizitandu-l in spital, il gaseste comunicabil, pregatit sa scrie poezii.<\/p>\n

Ilarie Chendi, care a stat in gazda pe strada Stirbei Voda, nr.72, pe langa Cismigiu, la aceeasi adresa pe care o avusese si Eminescu in anii \u201880 ai secolului XIX, va povesti cum batranele gazde, niste nemti, incep a-si aduce aminte: \u201cSi mi-au spus, intre altele, ca dupa moartea lui Eminescu, care a avut loc in 1889, au venit la dansii doi domni care erau prietenii lui Eminescu si, impachetand toata saracia ramasa in urma lui, au umplut doua cufere cu carti si cu manuscrise si au plecat\u201d.<\/p>\n

\u201cLegendele\u201d eminesciene vorbesc, insa, pana astazi de \u201ccaiete\u201d cu poezii ale poetului, pierdute, furate, ascunse in aceasta perioada. Biografii sai trec sub tacere pana si faptul ca in buzunarul de la haina in care si-a dat duhul, in 15 iunie 1889, se aflau scrise de mana lui poeziile \u201cViata\u201d si \u201cStelele in cer\u201d.<\/p>\n

Prima criza a lui Eminescu, din 1883-1884, cand a fost internat la Dr. Sutu, apoi la Ober Doebing, langa Viena, cat si recidiva din 1886-1887, cand a fost internat la Manastirea Neamt, institutul pentru alienati, corespund unei psihoze maniaco-depresive, in amandoua cazurile a parasit spitalul aproape complet restabilit<\/u>, cu facultatile intelectuale normale.<\/p>\n

In 1887 medicii din Iasi, Dr. Iuliano Bogdan (semnat doctor de Paris), Hynek, dar mai ales doctorul Francisc Iszac au pus diagnosticul unei alienatii mintale provocata de gome sifilitice pe creier si la picioare, incepand un intempestiv tratament antisfilitic, cum se facea pe atunci, cu frictiuni de mercur<\/u>, in doze enorme cu efecte nule in sifilisul nervos (oare de ce nu stia acest lucru doctorul Izsac?), dar cu urmari catastrofale toxice<\/strong>.<\/p>\n

Eliminarea prin otravire<\/strong><\/p>\n

Inca din Renastere se stia, insa cum povesteste Benvenutto Cellini ca si-a tratat cu fumigatii de mercur boala galica, dar ca efectul privea doar stadiul primar sau secundar, mai putin pe cel tertiar si deloc sifilisul localizat cerebral.<\/p>\n

Supradozajul medicamentos<\/strong> a jucat un rol nefast in evolutia bolii poetului. De altfel, interesarea sistemului nervos central in intoxicatia cronica cu mercur explica modificarile de comportament, depresiune mentala, insomnie si cateodata halucinatii, care dupa cum stim au dominat tabloul simptomatic dupa 1887.<\/p>\n

Cum reiese din notele doctorului Vines, starea lui Eminescu s-a agravat in clinica, astfel ca i-a aparut o stare deliranta cu dureri in tot corpul, tremuraturi, incetinirea reflexelor pupilare (la internare, normale), tulburari grave sfincteriene, abolirea reflexelor osteo-tendinoase (la internare exagerate) toate simptome explicate dupa noi prin injectiile de mercur<\/u> ce le primeste in clinica, fara rezultat asupra bolii psihice, dar cu grave efecte secundare.<\/p>\n

Dupa cum se stie, lui Eminescu i s-a facut autopsia in ziua de 16 Iunie 1889, existand un raport depus la Academie. Acesta este nesemnat<\/u>.<\/p>\n

Autopsia evidentiaza \u201co degenerescenta grasa a peretilor cordului, deveniti fragili si galbeni, si prezenta unor placi intinse si proeminente atat la baza valvulelor aortice, cat si pe fata interioara a aortei anterioare. In fine, din partea hepatului si a rinichilor s-a observat asemenea o degenerescenta granulo-grasoasa considerabila\u201d. Daca modificarile la nivelul aortei apartin unei ateromatoze incipiente, deloc neobisnuite, rinichii albi cat si modificarile ficatului sunt caracteristice pentru o grava intoxicatie mercuriala<\/u>.<\/p>\n

Ascunderea dovezilor<\/strong><\/p>\n

Creierul lui Eminescu este uitat pe fereastra, in soare si, dupa cateva zile de nefixare, este trimis lui Gh. Marinescu, pentru a fi examinat. Subliniem faptul ca, in 1889, Marinescu avea 26 de ani, fiind incepator, asistentul lui Babes. Daca prof. Babes nu a primit creierul, pot fi avute in vedere doua posibilitati: ori cazul prezenta interes numai pentru curiozitatea tanarului asistent, ori si aceasta este ipoteza spre care inchinam pe undeva, anumiti oameni, sa nu spun o \u201cintreaga protipendada\u201d, se temeau de diagnosticul severului prof. Victor Babes.<\/p>\n

Gheorghe Marinescu declara despre creierul poetului, multi ani mai tarziu: \u201cCreierul mi s-a adus dela Institutul Sutu intr-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvolutiunilor. Putrefactia era datorata faptului caldurii celei mari, probabil ca s\u2019a scos prea tarziu dupa moarte\u2026 Creierul era in adevar voluminos, circumvolutiunile bogate si bine dezvoltate si prezenta ca leziuni macroscopice o meningita localizata la lobulii anteriori\u2026 Din nenorocire creierul, fiind, cum am spus, descompus, nu am facut studiul istologic, ceea ce e o mare lacuna\u2026 Sarmanul Eminescu! Nu a avut parte nici de acest studiu anatomic, care, fie zis in treacat, nu stiu daca s-a facut in bune conditiuni altor literati distinsi cari, ca si dansul, au murit de paralizie generala\u201d.<\/p>\n

Eminescu nu a murit insa de paralizie generala, Gheorghe Marinescu se inselase. Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: \u201cConcluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare.<\/p>\n

Datorita faptului ca articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse forumuri si apoi preluate de alte reviste si site-uri, fara a specifica originea lor, va informam ca adresa acestui articol este http:\/\/aim.pro.tc\/?a=234 si este publicat la Active Information Media.<\/p>\n

Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica<\/u>. In ceea ce priveste alcoolismul, acesta nici nu intra in discutie. Presupusul sifilis al lui Eminescu este scos din maneca imposturii si botezat ad-hoc congenital\u201d.<\/p>\n

Asadar, Eminescu a fost scos din viata publica si declarat nebun pentru ca atitudinea lui pentru unirea tarii-mama cu Ardealul nu era bine vazuta de conducerea de atunci a Romaniei, de junimistii P.P. Carp si Titu Maiorescu, care incercau din rasputeri incheierea unei aliante militare cu Germania si Austro-Ungaria.<\/p>\n

De remarcat in acest sens este o scrisoare a lui P.P. Carp catre Titu Maiorescu in care ii atrage atentia: \u201cSi mai potoliti-l pe Eminescu\u201d. Iar Maiorescu l-a \u201cpotolit\u201d, fabricandu-i nebunia si scapand astfel de o voce \u201cpericuloasa\u201d, care il contrazicea tot mai des.<\/p>\n

Astfel, Eminescu a fost scos din viata publica intre 1883 si 1889, anul asasinarii sale, fiind declarat nebun si, ca urmare, incapabil de a mai crea ceva. Ori, marturiile din acea perioada ne arata un Eminescu in plina creatie, lucru care nu ar fi fost posibil daca era nebun, caci un nebun e rupt de contactul cu realitatea si nu mai simte nevoia de creatie.<\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n

Asadar, creatia artistica din acea perioada, insotita de numeroasele dovezi (ale medicilor si prietenilor) ale sanatatii sale mentale ne arata faptul ca Eminescu a fost asasinat printr-un proces lent de otravire.<\/p>\n

Asasinarea lui Eminescu a continuat si continua si in prezent prin trecerea sub tacere a activitatii sale de jurnalism politic<\/u>, a atitudinilor sale nationaliste. Continua prin prezentarea sa in scoli in mod voit deformat.<\/p>\n

Dar, cel mai mult continua prin lipsa noastra de cinstire a marelui roman Mihai Eminescu, prin lipsa de informare asupra operei, a luptei si a dorintelor sale pentru neamul romanesc.<\/p>\n

de Diana Stefan<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cTraind in cercul vostru stramt, Norocul va petrece, Caci eu in lumea mea ma simt, Nemuritor si rece.\u201d Nu a fost surprinzator pentru mine, atunci cand, la intrebarea, \u201cce cunosc tinerii despre activitatea culturala, politico-sociala si istorica a lui Eminescu?\u201d, tinerii au vorbit tot timpul despre poezia si despre mondenitatile lui. De restul activitatii nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[6],"class_list":["post-114","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mihai-eminescu-articole","tag-mihai-eminescu-articole"],"yoast_head":"\nAsasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Asasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Mihai Eminescu\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-02-02T03:17:07+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2023-02-02T03:43:56+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck-217x300.jpg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Jose Bucio\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Jose Bucio\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"19 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/\",\"url\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/\",\"name\":\"Asasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck-217x300.jpg\",\"datePublished\":\"2023-02-02T03:17:07+00:00\",\"dateModified\":\"2023-02-02T03:43:56+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/de068d482f62abc8e4835808e9281284\"},\"description\":\"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck.jpg\",\"width\":739,\"height\":1024,\"caption\":\"Otto von Bismarck\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Asasinarea lui Eminescu\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website\",\"url\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/\",\"name\":\"Mihai Eminescu\",\"description\":\"He is unanimously celebrated as the greatest and most representative Romanian poet.\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/de068d482f62abc8e4835808e9281284\",\"name\":\"Jose Bucio\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/8b9f6ef506e89d34154dc83dc83f113ef4ba121c0c10216907b187d411d48e94?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/8b9f6ef506e89d34154dc83dc83f113ef4ba121c0c10216907b187d411d48e94?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Jose Bucio\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/bestpasswordmngr.com\"],\"url\":\"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/author\/maxim\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Asasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu","description":"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Asasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu","og_description":"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.","og_url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/","og_site_name":"Mihai Eminescu","article_published_time":"2023-02-02T03:17:07+00:00","article_modified_time":"2023-02-02T03:43:56+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck-217x300.jpg","type":"","width":"","height":""}],"author":"Jose Bucio","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Jose Bucio","Est. reading time":"19 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/","url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/","name":"Asasinarea lui Eminescu - Mihai Eminescu","isPartOf":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck-217x300.jpg","datePublished":"2023-02-02T03:17:07+00:00","dateModified":"2023-02-02T03:43:56+00:00","author":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/de068d482f62abc8e4835808e9281284"},"description":"Modul defectuos sau intentionat defectuos in care se preda Eminescu echivaleaza cu un atentat asupra culturii si istoriei romanesti. Atentat, care este tot mai minutios elaborat in laboratoare obscure si a carui fata incepem sa o intrezarim in manualele alternative pe care le cunoastem cu totii.","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#primaryimage","url":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck.jpg","contentUrl":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2023\/02\/Otto-von-Bismarck.jpg","width":739,"height":1024,"caption":"Otto von Bismarck"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/mihai-eminescu-articole\/asasinarea-lui-eminescu\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Asasinarea lui Eminescu"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#website","url":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/","name":"Mihai Eminescu","description":"He is unanimously celebrated as the greatest and most representative Romanian poet.","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/de068d482f62abc8e4835808e9281284","name":"Jose Bucio","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/mihai-eminescu.net\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/8b9f6ef506e89d34154dc83dc83f113ef4ba121c0c10216907b187d411d48e94?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/8b9f6ef506e89d34154dc83dc83f113ef4ba121c0c10216907b187d411d48e94?s=96&d=mm&r=g","caption":"Jose Bucio"},"sameAs":["http:\/\/bestpasswordmngr.com"],"url":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/author\/maxim\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=114"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":117,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/114\/revisions\/117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=114"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=114"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bestpasswordmngr.com\/mihai-eminescu-net\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=114"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}